Seria Monumente Istorice din Transilvania, lansată în anul 1993, prezintă cele mai preţioase exemple ale patrimoniului construit transilvănean legat de cultura maghiară, cu scopul de a atrage atenţia publicului larg asupra valorilor, a patrimoniului şi a responsabilităţilor noastre faţă de acestea. Publicaţiile seriei sunt recomandate în special acelora care în prezent au în proprietate sau utilizează asemenea valori, dar şi acelora care sunt interesaţi de istoria, arhitectura şi arta transilvăneană.

Numărul 10 al seriei Monumente Istorice din Transilvania prezintă Castelul Bánffy din Bonţida. Aşezarea a fost donată de către Sigismund de Luxemburg familiei Bánffy de Losonc în anul 1387. Curia medievală a familiei a fost întărită de Dionisie Bánffy în secolul al XVII-lea cu o incintă renascentistă, construcţia sa fiind continuată de către fiul acestuia, Gheorghe. Construirea curţii de onoare baroce, decorată cu 30 statui, a fost comandată de Dionisie Bánffy în anul 1747. Reconstruirea clasicistă, apoi romantică a ansamblului arhitectural se datorează lui Iosif Bánffy, care prin demolarea turnului de poartă a unificat cele două curţi interioare. Faţada neogotică dinspre parcul englezesc a fost terminată în anul 1856. Ultimul proprietar al castelului a fost Nicolae Bánffy, politician, scriitor şi grafician. În 1944 castelul a fost incendiat de trupele germane, dar adevărata devastare a grupului de clădiri a început după naţionalizarea sa.